EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ABSOLVENŢII CLASEI A VIII-A
Anul şcolar 2017 – 2018
Probă scrisă
Limba şi literatura română
Model
SUBIECTUL I (40 de puncte)
Citeşte următorul text:
Clientul, Opticianul* Magazinul de optică* „La trei ochelari”
CLIENTUL: Domnule optician, am venit să-mi dai o păreche de ochelari.
OPTICIANUL: Cu marginea de aur sau de metal?
CLIENTUL: Cu cea mai ieftină margine.
OPTICIANUL: Atunci vă servesc nişte ochelari fără margini.
CLIENTUL: N-am ce face cu ei: n-am cine să mi-i ducă.
OPTICIANUL: N-am vrut să zic nişte ochelari nemărginiţi. Au şi cei fără margini o margine … de aer.
CLIENTUL: Iartă-mă că insist. Nu mă interesează, dar vreau să înţeleg. […] Cum? S-a descoperit marginea nemărginită?
OPTICIANUL: E o chestiune veche, mult prea veche, stimate domnule. Întâi, au fost ochelari fără margini şi apoi au venit ochelarii cu margini, ochelarii cu sârme şi ochelarii cu arc. De fapt, părintele ochelarilor a fost monoclul*.
CLIENTUL: Continuă, că mă interesează. Vorbeşti ca un profesor.
(Surâsul de satisfacţie al opticianului) OPTICIANUL: Nu mai am ce spune; s-a isprăvit.
CLIENTUL (gânditor): Eşti bun dumneata să-mi spui ce este un ochelar cu arc? Nu pot să mi-l închipui.
Îl pui şi sare de Ia ochi? Atunci, la ce foloseşte? […]
OPTICIANUL (râzând): Să vi-i arăt.
CLIENTUL: O să mi-i arăţi după ce mi-i da o păreche de ochelari fără margini … Ca să pot să văd
ochelarii cu arc.
OPTICIANUL: Luaţi loc, vă rog. Ce număr purtaţi?
CLIENTUL: Numărul 37.
OPTICIANUL (râde): Imposibil.
CLIENTUL (reflectând): Port şi 42.
OPTICIANUL: Exclus.
CLIENTUL: Oare să mă fi înşelat? (Se gândeşte.) Stai să-mi aduc aminte. (Măsoară cu degetul pe marginea tejghelei. Dă din cap.) Nu! (Numără cu mâna în aer. Repede.) Am şi nr. 172. (Dă din cap.)
Pardon, ăsta e numărul casei…
OPTICIANUL: Nu m-aţi înţeles. Ce număr de ochelari aveţi?
CLIENTUL: Trebuie să am număr de ochelari?
OPTICIANUL: Desigur.
CLIENTUL: Şi, dacă n-am număr, nu pot avea ochelari?
OPTICIANUL: Nu se poate avea ochelari fără număr.
CLIENTUL: Spuneai că sunt mai ieftini fără margini? Dă-mi nişte ochelari fără număr, poate că sunt şi mai ieftini.
OPTICIANUL: Oricât ar fi ochelarii de ieftini, trebuie neapărat să aibă număr.
Tudor Arghezi, Neguţătorul de ochelari
*optician – persoană care face, repară sau vinde instrumente optice
*optică – ce ţine de vedere sau de organele de simţ ale acesteia
*monoclu – lentilă rotundă care se fixează în orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
R: s-a isprăvit – s-a terminat, s-a sfârşit
desigur – bineînțeles, cert, firește, garantat, indiscutabil, evident, negreșit, neîndoielnic, precis, sigur
R: În secvența dată, virgula izolează o structură în vocativ de restul enunţului.
R: închipui – format prin derivare de la cuvântul de bază „chip” cu prefixul „-în” şi sufixul „-ui”
de la – format prin compunere prin juxtapunerea (alăturarea, parataxa) prepoziţiilor „de” şi „la”
R: prea – diftongul [ea]
întâi – diftongul [îi]
au – diftongul [au]
R:
R: Clientul cere ochelari fără număr pentru că îi consideră mai ieftini, asemenea ochelarilor fără margini.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi apartenenţa la genul dramatic a textului dat. 16 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi patru trăsături ale genului dramatic;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale genului dramatic, valorificând fragmentul dat;
– să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
R: (model)
– patru trăsături ale genului dramatic: text destinat reprezentării pe scenă, cu organizare specifică în acte şi scene sau tablouri; acţiune dezvoltată în jurul unui conflict dramatic, bazat pe situaţii, caractere care se confruntă; dialogul şi monologul dramatic – modalităţi de comunicare în textul dramatic; intervenţiile autorului în text prin succinte indicaţii/notaţii scenice destinate interpretării teatrale.
– două trăsături ale genului dramatic, valorificând fragmentul dat:
a. text destinat reprezentării pe scenă, cu organizare specifică în acte şi scene sau tablouri – fragmentul redă una dintre scenele piesei de teatru, în care personajele dramatice sunt Opticianul şi Clientul. Scena, ca subdivizune a actului dramatic redă, prin dialog, o situaţie plasată într-un cadrul limitat, magazinul de optică ,,La trei ochelari”, iar fiecare intervenţie a personajului este precedată de numele acestuia, scris cu majuscule: ,,OPTICIANUL: Exclus.”, ,,CLIENTUL: Numărul 37.”
b. acţiune dezvoltată în jurul unui conflict dramatic, bazat pe situaţii, caractere care se confruntă – scena se constituie din succesiunea de replici ale celor două personaje, care înfăţişează o situaţie conflictuală. Clientul îi solicită negustorului o pereche de ochelari ,,fără număr… mai ieftini”, deşi i se oferise detalii, iar răspunsurile sale la întrebările Opticianului par să nu aibă legătură cu obiectul solicitat: ,,OPTICIANUL: Atunci vă servesc nişte ochelari fără margini. CLIENTUL: N-am ce face cu ei: n-am cine să mi-i ducă.”
c. dialogul şi monologul dramatic – modalităţi de comunicare în textul dramatic – schimbul de replici între cele două personaje constituie dialogul dramatic, a cărui funcţie principală este de caracterizare a personajelor. Intervenţiile în comunicare ale Clientului evidenţiază firea iscoditoare a acestuia. Replica ,,Iartă-mă că insist. Nu mă interesează, dar vreau să înţeleg. […] Cum? S-a descoperit marginea nemărginită?” se distinge prin jocul de cuvinte care poate trăda o anumită naivitate a personajului. Opticianul, prin contrast, se dovedeşte calm, cu simţul realităţii: ,,OPTICIANUL: Oricât ar fi ochelarii de ieftini, trebuie neapărat să aibă număr.”
d. intervenţiile autorului în text prin succinte indicaţii/notaţii scenice destinate interpretării teatrale – Informaţiile autorului notate între paranteze sunt sugestii ale decorului sau jocului de scenă. Astfel, structurile gânditor, reflectând, Dă din cap sunt elemente nonverbale care vizează comportamentul unuia dintre personaje, Clientul. Aceste detalii pun în evidenţă comportamentul protagonistului scenei, bărbatul părând să nu înţeleagă mesajul negustorului de ochelari. De asemenea, secvenţa ,,Surâsul de satisfacţie al opticianului.” este una dintre notaţiile autorului care să sugereze, în interpretarea scenică, atitudinea Opticianului în faţa clientului său, orgoliul unui specialist, mulţumit de explicaţiile sale.
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte următorul text:
Spectacolul oferit de râurile repezi de munte nu e parcă nicăieri mai plin de adrenalină decât în canioanele* din Masivul Piatra Mare. Două dintre ele, cele mai cunoscute, sunt accesibile pe poteci turistice marcate, care pleacă din valea Timişului. De la Timişul de Sus, în maximum două ore de urcuş pe traseul cu bandă albastră, se ajunge la Canionul Tamina, format de pârâul Piatra Mică în pereţi de calcar.
Apa coboară în cinci cascade succesive, lăţimea canionului fiind pe alocuri de câteva zeci de centimetri. Canionul e numai parţial amenajat cu podeţe şi scări, însă debitul pârâului permite accesul cu uşurinţă, chiar prin albie. Măreţia naturii o întâlnim, însă, din plin, în celălalt canion, mult mai cunoscut, numit „Şapte Scări” (nume din perioada de început a turismului, când erau amenajate şapte scări de lemn pentru parcurgerea lui).
Aici se ajunge din zona Dâmbu Morii (cartier al Timişului de Jos), în aproximativ o oră, pe traseul marcat cu bandă galbenă. […] Podeţele suspendate şi scările (astăzi în număr de nouă, construite din metal şi fixate în perete) fac din parcurgerea acestui canion – de altfel, dificilă mai ales iarna – o experienţă de neuitat.
Canioanele s-au format în milioane de ani, diferitele nivele de săpare ale râului fiind vizibile şi azi [.]. Ele sunt emblema acestui munte, care are şi alte minuni ascunse, pe care vă propunem să le descoperiţi singuri.
Mădălin-Cristian Focşa (coordonator), Canioanele Pietrei Mari, în Ghidul turistic „Valea Prahovei – Braşov – Culoarul Rucăr-Bran”
*canion – vale adâncă și foarte strâmtă
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
– numele masivului muntos în care se găseşte Canionul Tamina.
R: Canionul Tamina se află în masivul Piatra Mare.
– motivul pentru care unul dintre canioane a fost numit Şapte Scări.
R: Iniţial, unul dintre canioane a fost numit Şapte Scări, deoarece au fost amenajate şapte scări de lemn pentru a fi parcurs. 4 puncte
R:
– titlul articolului – „Canioanele Pietrei Mari”
– numele coordonatorului de volum – Mădălin-Cristian Focşa
R: pârâului – genul neutru, cazul genitiv
scări – genul feminin, cazul nominativ
R: aici – complement circumstanţial de loc, adverb de loc
marcat – atribut adjectival, adjectiv provenit din verb la participiu
R: „care are şi alte minuni ascunse” sau „pe care vă propunem” – propoziţie subordonată atributivă
„să le descoperiţi singuri” – propoziţie subordonată completivă directă
R: (modele)
Nu se ştie când va ninge. sau Este stabilit când mergem la munte.
B. Redactează o naraţiune de 150 – 300 de cuvinte, în care să prezinţi o întâmplare petrecută la munte. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
R: (model de organizare)
– o întâmplare, respectând succesiunea logică a faptelor – hotărârea de schia pe o pârtie mai abruptă; entuziasmul celor doi schiori amatori; pierderea controlului schiurilor; căzătura; ajutorul oferit de un grup de schiori profesionişti; propunerea grupului de a-i instrui pe cei doi băieţi în următoarele două zile; mulţumirea băieţilor că au trecut peste un eveniment dificil fără consecinţe grave;
– două elemente ale contextului spaţio-temporal – locul: o cabană de schi din staţiunea montană Păltiniş; timpul: o zi însorită de decembrie, după o ninsoare abundentă; participanţii: doi prieteni de şcoală;
– conţinut adecvat cerinţei:
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 2 p.; coerenţa textului – 2 p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia – 3 p.; aşezarea corectă a textului în pagină – 1 p.; lizibilitatea – 1p.).
VEZI AICI BAREMUL DE REZOLVARE SI NOTARE
Foarte interesant articolul
super si foarte interesant. m-a ajutat mult!
ESTE DE UN MARE AJUTOR
Foarte tare
O sa ni le dea maine?
Bună Georgiana! Nu putem şti ce subiecte vor fi date; acestea sunt confidenţiale şi vor fi afişate pentru prima oară în faţa voastră, la examen.
La compunere nu se pune titlu?
Bună ziua, dna Truică, vă voi răspunde aici la ambele comentarii. Nu considerăm că este un motiv de depunctare dacă treceţi un titlu compunerii fără să vi se ceară asta în subiectul respectiv. Mult succes!