Rezolvari Subiecte Romana Evaluare Nationala 2016

29/06/2016
rezolvari subiecte romana evaluare nationala 2016

rezolvari subiecte romana evaluare nationala 2016

Rezolvari Subiecte Romana Evaluare Nationala 2016

Am publicat rezolvarile subiectelor la Romana, de la Evaluarea Nationala 2016.

SUBIECTUL I

Citeşte următorul text:

Salcâmi, arbori de câmpie,
Cu flori albe năpădite de albine,
Voi îmi amintiți copilăria,
Voi sunteți frați cu mine.

 Acolo pe malul râului,
Șesul întins, cireada de vite –
Un copil desculț alerga
Cu picioarele prin mărăcini rănite. 

O, drumuri lungi, șerpuite prin iarbă
Mai trăiți, salcâmi, ori ați fost tăiați
Cândva-ntr-o iarnă cu zăpezi și viscol,
Frați ai mei, frați?

Poate dintre toți numai eu
Am rămas să port veșnic florile voastre
Scuturându-le, scuturându-le
Albe, sub ceruri albastre.

Căci sufletul copilului de-atunci
Adeseori învie-n mine –
Salcâmi, arbori de câmpie,
Cu flori albe năpădite de albine.

(A. E. Baconski, Salcâmi)

Subiectul A.1.

Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: alerga, veșnic, căci.

Pasul 1:

Trebuie să înțelegem enunțurile în care ni se cere să dăm sinonime pentru un anumit cuvânt – contextul este foarte important în această situație:

  1. Un copil desculț alerga
  2. Am rămas să port veșnic florile voastre
  3. Căci sufletul copilului de-atunci

Pasul 2:

E momentul să ne gândim la sinonime pentru cuvintele subliniate în enunțuri:

  1. fugea, gonea, cutreiera, străbătea, umbla etc.
  2. mereu, întruna, necontenit, perpetuu, etern, nemuritor, totdeauna etc.
  3. pentru că, deoarece, fiindcă

Pasul 3:

Apoi, alegem dintre acestea pe acelea potrivite în contextele date. Oricare dintre sinonimele potrivite pentru fiecare cuvânt subliniat poate fi scris pe foaia de examen. De exemplu:

  1. Un copil desculț fugea/gonea
  2. Am rămas să port mereu/întruna/necontenit/perpetuu/totdeauna florile voastre
  3. 3. Pentru că/fiindcă/deoarece sufletul copilului de-atunci

 

Subiectul A.2.

Explică rolul cratimei în secvenţa învie-n mine.

Pentru a explica rolul unui semn ortografic, ne uităm, în primul rând, unde este așezat în secvența sau enunțul dat. În cazul nostru, cratima este scrisă între cuvintele învie și -n, de fapt prepoziția în­, care a pierdut vocala î (pentru evitarea hiatului) și se rostește împreună cu verbul. Așadar, cratima marchează rostirea legată a două cuvinte.

 

Subiectul A.3.

Precizează măsura primului și a celui de-al doilea vers din poezie.

Măsura unui vers este numărul de silabe dintr-un vers. Prin urmare, trebuie să despărțim în silabe versurile pentru care ni se cere măsura:

  1. Sal-câmi, ar-bori de câm-pi-e —– versul are măsura de 8 silabe;
  1. Cu flori al-be nă-pă-di-te de al-bi-ne, —– versul are măsura de 12 silabe.

   

Subiectul A.4.

Transcrie un epitet şi o repetiție din textul dat.

a.

Epitetul este un cuvânt care determină un substantiv sau un verb, cu rolul de a exprima o însușire deosebită a unui lucru, a unei fiinţe, a unei acțiuni.

Ce cuvinte din poezie corespund acestei descrieri? Flori albe, drumuri… șerpuite, ceruri albastre cum ți se par? Oricare dintre cuvintele subliniate reprezintă un răspuns corect, căci toate sunt epitete!

b.

Folosirea sugestivă a unui sunet, a unui cuvânt sau a unui grup de cuvinte pentru a impune atenției o imagine semnificativă, o idee, un sentiment, o acțiune sau un obiect se numește repetiție.

Iată care sunt repetițiile din textul dat:

  • Voi îmi amintiți copilăria,
    Voi sunteți frați cu mine.
  • Frați ai mei, frați?
  • Scuturându-le, scuturându-le

  

Subiectul A.5.

Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Salcâmi, arbori de câmpie,/Cu flori albe năpădite de albine,/Voi îmi amintiți copilăria,/Voi sunteți frați cu mine.

Ce trebuie să conțină prezentarea semnificației unui fragment de text, fie el în proză sau în versuri?

Planul prezentării:

Introducere – despre ce este vorba în poezia din care fac parte versurile.
Cuprins:

  • CE se spune în versurile date? (conținutul versurilor);
  • DE CE se spune? (semnificaţia versurilor);
  • CUM spune autorul? (imagini artistice, procedee artistice: figuri de stil etc.).

Încheiere – concluzie

Prezentarea:

În poezia Salcâmi, de A. E. Baconski, se vorbeşte despre…

  • Personajul își amintește de salcâmii din copilăria sa…
  • Versurile date sugerează…
  • Autorul foloseşte figuri de stil precum…

În concluzie, versurile citate semnifică…

 

Subiectul B      

Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la genul liric a textului Salcâmi, de A. E. Baconski.

Ce trebuie să conțină, în detaliu, o compunere în care să motivezi apartenenţa la gen a unei opere literare?

Planul compunerii

Introducere – definiția genului liric.

Cuprins: argumentarea apartenenţei poeziei Salcâmii, de A. E. Baconski la genul liric, prin ilustrarea oricăror două trăsături ale genului epic.

– analiza strofelor poeziei: ce spune autorul, ce comunică prin ceea ce spune, cum spune;

– prezența eului liric – prin ce este marcat în poezie.

– comentarea procedeelor artistice şi a efectelor artistice obţinute (figuri de stil, elemente de versificație etc.);

Încheiere – concluzie

Compunerea

Genul liric cuprinde operele literare în care predomină exprimarea unor gânduri, stări, sentimente ale autorului prin intermediul eului liric.

Poezia Salcâmii este o creaţie lirică, pentru că:

În primul rând, în poezie sunt exprimate gânduri, idei, sentimente ale autorului în mod direct …

Mărcile eului liric sunt …

În concluzie, poezia Salcâmii este text liric, deoarece …

 

SUBIECTUL al II-lea

Citeşte următorul text:

       O mică insulă franceză din Oceanul Indian, care se află între Madagascar şi Mauritius, denumită Mafate, impresionează printr-o depresiune-amfiteatru în care se poate ajunge doar cu elicopterul sau mergând pe jos.

       Această vale în formă de amfiteatru se delimitează de restul insulei prin pereţi de stânci, prin munţi uriaşi şi prin pădurea tropicală. Ea a fost formată de magma unui vulcan în urmă cu trei milioane de ani. […]

Aproape toţi rezidenţii sunt descendenţi ai celor ce au ocupat iniţial insula şi fiecare sat are câteva case colorate, cu acoperiş de tinichea. […]

       În depresiune, pe o suprafaţă de 100 km², nu există reţele de electricitate şi de apă. Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă, va trebui să aştepte până ce acesta va fi adus în vale cu elicopterul sau până ce va ajunge acolo pe jos.

      Insula, parte din La Réunion, a fost desemnată în 2010 de către UNESCO, alături de vecinele sale menţionate mai sus – Madagascar şi Mauritius –, locaţie a patrimoniului mondial, ceea ce a dus la un flux crescând de turişti în ultima perioadă. Pentru moment, cei ce vizitează această pierdută „grădină a Edenului” sunt trataţi cu privelişti care taie respiraţia, păduri luxuriante, largi câmpii africane, râuri sălbatice şi o bogată cultură locală.

      Mafate este, de asemenea, unul dintre puţinele locuri rămase pe lume unde se găseşte un ecosistem care s-a dezvoltat timp de milioane de ani în izolare.

Andreea Marinaș, „Grădina pierdută a Edenului”: locul în care ajungi doar cu elicopterul, www.adevarul.ro)

Subiectul A.1.

Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:

– numele unei insule învecinate cu insula Mafate;

– anul în care insula Mafate a fost desemnată de UNESCO locație a patrimoniului mondial.

a.

Pentru primul enunț de formulat, trebuie să identificăm, în text, paragraful în care se specifică localizarea acestei insule, apoi să extragem doar informația cerută (numele unei insule învecinate). Este vorba chiar de primul paragraf: … care se află între Madagscar și Mauritius…

Așadar, enunțul corect este: O insulă învecinată cu Mafate este Madagascar/Mauritius.

b.

Al doilea aspect cerut se regăsește în al patrulea paragraf al textului: Insula… a fost desemnată în 2010 de către UNESCO… locaţie a patrimoniului mondial.

 

Subiectul A.2.

Scrie numele autoarei şi titlul articolului din care este extras fragmentul.

Informațiile referitoare la sursa unui fragment de text (autor, titlul textului din care face parte fragmentul dat, publicația în care a apărut etc.) se găsesc, de obicei, sub text, în dreapta.

Așadar, numele autoarei este Andreea Marinaș, iar titlul articolului din care este extras fragmentul este „Grădina pierdută a Edenului”: locul în care ajungi doar cu elicopterul.

 

Subiectul A.3.

Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: Pentru moment, cei ce vizitează această pierdută „grădină a Edenului” sunt trataţi cu privelişti care taie respiraţia, păduri luxuriante, largi câmpii africane, râuri sălbatice şi o bogată cultură locală. ridionalilor.

vizitează verb predicativ

cu – prepoziție simplă (leagă elementul regent – verbul tratați – de elementul subordonat – complementul indirect priveliști)

care – pronume relativ

sălbatice – adjectiv propriu-zis (determină substantivul râuri)

 

Subiectul A.4.

Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: fiecare sat are câteva case colorate, cu acoperiş de tinichea.

Pentru a afla ce funcție sintactică îndeplinește un cuvânt, punem întrebarea la care răspunde cuvântul respectiv.

 fiecareCare (sat)?

Cine răspunde la această întrebare? Atributul. Pentru că fiecare este, aici, adjectiv pronominal (determină substantivul sat), acest cuvânt are funcția sintactică de atribut adjectival.

caseCe (are)?

Cine răspunde la această întrebare? Complementul direct.

 

Subiectul A.5.

Transcrie două propoziţii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora: Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă, va trebui să aştepte până ce acesta va fi adus în vale cu elicopterul sau până ce va ajunge acolo pe jos.

Pasul 1:

Pentru rezolvarea acestui subiect, trebuie să analizăm fraza dată, adică să o împărțim în propoziții (sublinierea predicatelor, încercuirea elementelor de relație, numerotarea propozițiilor):

Dacă cineva are nevoie de doctor, de poliţist sau de pădurar în acea zonă, 1/va trebui 2/ să aştepte 3/ până ce acesta va fi adus în vale cu elicopterul 4/ sau   până ce va ajunge acolo pe jos.5/

Pasul 2:

Acum trebuie să ne gândim la felul propozițiilor.

P1 ­– propoziție subordonată circumstanțială condițională (CȚ), introdusă prin conjuncția subordonatoare dacă

P2 – propoziție principală (PP)

P3 – propoziție subordonată subiectivă (SB), introdusă prin conjuncția subordonatoare

P4 – propoziție subordonată circumstanțială de timp (CT), introdusă prin locuțiunea conjuncțională până ce

P5 – propoziție subordonată circumstanțială de timp (CT), introdusă prin locuțiunea conjuncțională până ce, în raport de coordonare cu P4

Dintre cele patru propoziții subordonate identificate, trebuie alese două diferite.

Subiectul II.A.6.

Construieşte o frază formată din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată completivă directă, introdusă prin adverbul relativ unde.

Pentru a rezolva acest subiect, trebuie să ne amintim că propoziţia completivă directă este o subordonată cu rol de complement direct pe lângă un verb tranzitiv, o locuțiune verbală tranzitivă sau o interjecție din regentă și că răspunde la întrebările complementului direct: Pe cine? Ce?

         PP                         CD
Nu bănuiam 1/ unde va pleca.2/

Ce nu bănuiam? unde va pleca.

testeaza gratuit platforma

Nu uita sa dai share:
Share on Facebook
Facebook
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Share on Whatsapp
Whatsapp
The following two tabs change content below.

Bianca Varbanciu - Editor Coordonator ExamenulTau.ro

Bine ati venit pe Blogul ExamenulTau.ro! Aici veti gasi informatii utile despre Examenul de Evaluare Nationala, clasa a VIII-a, admiterea la liceu, sfaturi de invatare si multe altele. Testele si meditatiile online la matematica si romana care se regasesc in platforma ExamenulTau.ro va vor ajuta sa intrati la liceul dorit! Mult succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.