Ziua de 24 Iunie marcheaza in fiecare an Ziua Universala a Iei.
Sarbatoarea, propusa pe 21 Ianuarie 2013 de catre comunitatea online „La Blouse Roumaine”, a devenit rapid un eveniment global, sarbatorit pe 6 continente, in peste 50 de tari.
In anul 2013, in ziua Sanzienelor, s-a sarbatorit pentru prima oara ziua iei – bluza traditionala romaneasca.
America sarbatoreste Ziua Universala a Iei incepand cu anul 2015
Anul trecut, Muriel Bowser, primarul Washington DC, a proclamat ziua de 24 iunie ca fiind Ziua Universala a Iei, multumita eforturilor comunitatii de romani din capitala americana si a Ambasadei Romaniei la Washington.
Cum este sarbatorita Ziua Iei pe glob
Principalele orase ale Romaniei sarbatoresc prin targuri si expozitii.
La nivel international, ia romaneasca va fi sarbatorita astazi in peste 100 de orase ale lumii, printre care si New York, Los Angeles, Viena, Toronto, Londra, Amsterdam, Madrid, Paris, Milano.
Istoria iei romanesti
Ia este camasa femeiasca si piesa principala a costumului traditional romanesc. Acesta prezinta modele diferite in functie de regiunile tarii, prin motive diferite, sau tehnici de decorare diverse.
Iile traditionale sunt confectionate din panza alba de canepa, in, bumbac sau borangic.
Fata si spatele iei se numesc „stan”, iar partea inferioara se numeste „poala”. Partea de sub brat se numeste „pava”, iar aceasta avea menirea de a oferi comoditate in miscare.
Desi acum iile sunt scurte, pana in talie, inainte acestea imbracau intregul corp si erau purtate pe sub vesminte cu scopul de a apara purtatoarea de „vraji si pericole”.
Adesea impodobita cu margele si broderii, ia traditionala reflecta efortul depus de cel care a croit-o, iar culorile sale reprezentau statutul purtatoarei:
Iile erau cusute pentru diverse ocazii, asadar difereau ca model si nivel de incarcare.
De exemplu, iile de sarbatoare erau bogat impodobite, iar cele de zi cu zi sau hora erau usoare si lejere.
Costumul popular este alcatuit din ie, poale, catrinta, fota si marama. Desi acesta a mai suferit modificari cu trecerea timpului, forma s-a pastrat in mare, iar alte modele de ii au inceput sa apara.
Motivele iei romanesti
Motivele iei romanesti sunt fie inspirate de natura, fie geometrice. Acestea se disting prin urmatoarele tipuri de broderii:
Culorile folosite pentru broderii erau in trei culori de regula, insa se folosea si o singura culoare, negru de obicei.
Reginele Romaniei Elisabeta si Maria au fost atat de impresionate de frumusetea acestora incat au facut un obicei din purtarea costumului popular romanesc.
Ia romaneasca – preluata de designeri renumiti
Artistii au fost de asemenea atrasi de frumusetea iilor romanesti. Insusi celebrul designer Yves Saint Laurent a creat colectia „La Blouse Roumaine” in anul 1981.
Dupa acesta, Tom Ford, Jean Paul Gaultier si Kenzo i-au urmat exemplul, reinterpretand ia cu broderii negre, specifice zonei Sibiului.
Superstarul Adele a purtat aceasta ie pe coperta revistei Vogue in anul 2012.
Dar lista marilor designeri care s-au inspirat din iile romanesti pentru colectiilor lor nu se termina aici. Aceasta ii include si pe Oscar de la Renta, Anna Sui, Agatha Ruiz de la Prada si Philippe Guilet.
Designerii romani Ingrid Vlasov, Adrian Oianu, Corina Vladescu si Dorin Negrau au transformat si ei ia romaneasca intr-un trend vestimentar de actualitate.
Modele de ii recent aparute
Au inceput sa apara noi tipuri de ii, conform volumului „Cusaturi romanesti”, de Aurelia Doaga:
Specifica Olteniei, Munteniei si Moldovei, aceasta e croita din patru foi, fara rascroieli. Pentru spate si piept se folosesc doua foi, ca si pentru clini, guler, maneci si broscute, foile incretindu-se la gat.
Punctele de cusatura folosite sunt bradutii, butucul, tighele, cruci, punctele batranesti sau punctul „in scarita pe dos”.
Specifica zonei Hunedoara, in zonele Padureni si Aradului, aceasta nu prezinta incretituri la gat, iar motivele ornamentale principale sunt cele geometrice.
Punctul de cusatura specific Hunedoarei este „ateste”, iar cele specifice Banatului sunt punctul „nemtoanelor” si „taietura”.
Aceasta este des intalnita in zona Sibiului, sudul Transilvaniei si Fagarasului. Altita este inlocuita de „umeras”, o fasie ornamentala ingusta, care acopera transversal ornamentele sub forma de sire, inca din zona umerilor.
Motivele ornamentale sunt florale si geometrice, iar punctele de cusatura specifice sunt ciocanelele, crucile si tighelele.
Aceasta ie este specifica muntilor Apuseni si zonelor Bistrita-Nasaud si Valea Gurghiului.
Puiul peste cot se aseaza orizontal peste coatele camasii, iar punctele de cusatura specifice sunt „punctul peste fire” si „gurita papusii”.
Aceasta se regaseste in Maramures si Bihor si prezinta un croi similar camasii cu pui peste cot.
Punctele de cusatura specifice sunt „zbarciogul nemtesc”, „tighelele perfecte” si „punctele peste fire”. Cromatica vie a acestor camasi este specifica Oasului.
Oarecum atipica prin comparatie cu iile traditionale, camasa patrata se regaseste in Maramures, este croita din doua foi si rascroita la gat.
Manecile largi, cu incretituri la umeri si la incheieturi fac aceasta camasa de-a dreptul inedita.
Ornamentarea este in principal florala si geometrica, iar punctele de cusatura specifice sunt „punctul inaintea acului”, „nemtoanele” si „taietura” (feresti).
Buna ziua,
Ma numesc Elena Buriu, sunt din Braia si doresc sa incep sa cos o ie.
Imi place tare mult modelul din poza dvs – Ie cu altita- si va rog daca puteti sa-mi dati , daca aveti bineanteles ,o poza mai larga sau sursa cu acest model de ie, sa vad daca-l pot reproduce.
Bună ziua, dna Elena! Vă mulţumim pentru mesaj. V-am trimis un mail pe adresa dvs. O zi frumoasă în continuare!