Selectarea informației necesare (Caut, în textul 2, enunțul cu informația de care am nevoie.)

Răspunsul (Scriu  două cuvinte dintre cele evidențiate.)

Notează două alimente pe care le aveau la masă copiii, așa cum reiese din textul 2.

„Mama pleca la școală dimineața, se întorcea și făcea lecțiile cu noi, se zbătea să avem la masă, pe lângă mâncărurile gătite de bunica, lapte, sau unt, sau șuncă, sau ouă proaspete…”(primul paragraf)

lapte”, „unt”, „șuncă”, „ouă”

Selectarea informației necesare (Gândesc și caut, în textul 2, enunțurile cu informația de care am nevoie.)

Răspunsul
(Selectez varianta corespunzătoare fragmentului selectat.)

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 2.
Copiii adormeau deseori în timp ce:
a) ascultau ce le citea mama.
b) ascultau emisiunile de la radio.
c) învățau limbile străine.
d) urmăreau un film la televizor.

„În anii aceia fără radio și televizor, mama a fost însă, mai cu seamă, vocea de fond care ne chema în larg, spre cărți, citindu-ne cum numai ea știa să o facă. Citea cu o voce plină și caldă […] și alegea viu textele care să ne rămână în minte. Am adormit de multe ori ascultând, citite de ea, basmele lui Ispirescu sau pe cele ale fraților Grimm, pe care le știam, la un moment dat, pe dinafară. O aud citindu-ne din Eminescu sau Coșbuc, mai târziu din Arghezi.”(al treilea paragraf)

a

Selectarea informației necesare (Caut, în textul 1, enunțurile cu informația și fac legături între acestea pentru a deduce răspunsul.)

Răspunsul
(Selectez varianta corespunzătoare fragmentului selectat.)

 Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
Păunii pe care îi observă băiatul se aflau:
a) în parc.
b) la castel.
c) la circ.
d) pe lac.

„Mergeam cu mama prin Herăstrău, traversasem cu vaporașul pe malul celălalt, uitându-mă cum se răsfrânge-n lac Casa Scânteii, pe care o visam atât de des, care pentru mine era clădirea cea mai majestuoasă din lume, și ne plimbam acum, de mână, pe nesfârșitele alei cu arbuști ornamentali. Pe pajiști, câte-un păun cu capul albastru lucios, făcând ape la fiecare mișcare, își înfoia deodată coada cu ochi strălucitori, semicerc enorm de culori metalice, întinse una-ntr-alta.” (al treilea paragraf)

a

Selectarea informației necesare (Observ textul și mă gândesc la ideea trasmisă și ce exprimă autorul în legătură cu aceasta.)

Răspunsul
(Selectez varianta corespunzătoare fragmentului selectat.)

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect, valorificând informațiile din textul 1.
În fragmentul extras din romanul Solenoid de Mircea Cărtărescu se evidențiază:
a) dorința de a face sport în locuri special amenajate.
b) emoția de a merge prima dată pe bicicletă.
c) importanța purtării uniformei la serviciu.
d) nerăbdarea de a mânca dulciuri din parc.

1.„Îmi doream cu ardoare, pe când mă jucam în Parcul Circului, sărind de pe-o bancă pe alta, nu să am bicicletamea, dar măcar să se mute-n blocul nostru un copil cu părinți bogați, care să aibă una.”
2. „Cum ar fi fost să mă sui în șa și să-i dau drumul, pedalând, în josul aleii? Cum m-aș fi menținut în aer pe barele subțiri de metal? ”
3. „În mijlocul unui maidan pustiu, nisipos, la o margine de lume, am văzut deodată o bicicletă. A fost ca o viziune bruscă și strălucitoare, mi-a oprit inima.”
4. „Era minunat, nu mă puteam răsturna, și pedalam, în fine, ca-n visele mele!”
5. „Și m-am învârtit acolo la nesfârșit, sub cerurile tot mai roșietice, o tură după alta, și alta, și alta, până când s-a-nnoptat, protestând de fiecare dată când mama se-apropia ca să mă oprească, […] galopând mai departe în cercul îngust în care levitam fericit, la un metru deasupra pământului, simțindu-mă (ironie-a sorții pe care-o știm cu toții atât de bine!) mai liber ca niciodată...”

b

Selectarea informației necesare (Caut în textul potrivit informația la care se referă enunțul dat, compar ceea ce am găsit cu ceea ce exprimă enunțul din cerință – idee potrivită textului = corect; idee nepotrivită textului = incorect.)

Răspunsul
(Notez„X”  în dreptul varianta corespunzătoare fragmentului selectat.)

Notează „X” în dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informațiile din cele două texte.

În bloc, exista un vecin care avea bicicletă.
Textul 1 spune: „Îmi doream cu ardoare, pe când mă jucam în Parcul Circului, sărind de pe-o bancă pe alta, nu să am bicicleta mea, dar măcar să se mute-n blocul nostru un copil cu părinți bogați, care să aibă una. Poate că el ne-ar fi-mprumutat-o și nouă din când în când…!
Rezultă: enunțul este nepotrivit textului.

Lacul din parcul Herăstrău putea fi traversat cu vaporașul.
Textul 1 spune: „Mergeam cu mama prin Herăstrău, traversasem cu vaporașul pe malul celălalt…”
Rezultă: enunțul este potrivit textului.

Paznicul avea în grijă bicicleta și călușeii.
Textul 1 spune: „Căci bicicleta stătea-n picioare, ținută de-o bară care-o ancora de un stâlp. […] Am alergat acolo târând-o pe mama după mine. Paznicul, în cea mai ponosită uniformă vișinie, care răspundea și de niște călușei cu cai ciobiți și mâzgăliți, ne-a luat banii și, în sfârșit, m-am putut sui în șa.”
Rezultă: enunțul este potrivit textului.

Mama își păstra cărțile în sufragerie, unde scria alături de copii.
Textul 2 spune:
„ Mama pleca la școală dimineața […]
Își îngrămădise cărțile într-un raft așezat în dormitor. Neavând birou, carnetele ei de teren și lucrările fuseseră înghesuite, alături de rufărie, în șifonierul aceleiași încăperi.”
Rezultă: enunțul este nepotrivit textului.

Dănuț era fratele mai mic al autoarei.
Textul 2 spune: „În primele două clase, mama mă urmărise atent, cu ochi cărora nu le scăpa niciodată nimic: se uita la lecțiile pe care le scrisesem, îmi cerea să le transcriu când nu era mulțumită, îmi arăta cum să desenez tuberculi sau fluturi. Acum făcea același lucru cu Dănuț.”
Rezultă: enunțul este  potrivit textului.

Învățarea limbii franceze în copilărie s-a dovedit utilă în timp.
Textul 2 spune: „Mama voia să învățăm limbi străine și ne-a înscris pe amândoi la grădinița franceză din spatele Bisericii Albe. Eu am mai apucat și doi ani de școală franceză în Christian Tell, cu examene publice unde mama venea nelipsită. Episodul acestei școliri, în care tata nu crezuse, mi-a prins bine mai târziu, dându-mi încrederea în cunoștințele de franceză, pe care o dau jocurile și cântecele deprinse la ani fragezi, parcurgerea abecedarelor și a cărților pentru copii apărute în Franța.”

Rezultă: enunțul este potrivit textului.

Incorect

Corect

Corect

Incorect

Corect

Corect

Identificarea tiparului textual (Recunosc aspectele unuia dintre tiparele textuale: narativ, descriptiv, explicativ, argumentativ, dialogat.)

Răspunsul

Menționează, în câte un enunț, tiparul textual din fiecare dintre fragmentele următoare:

• „câte-un păun cu capul albastru lucios, făcând ape la fiecare mișcare, își înfoia deodată coada cu ochi strălucitori, semicerc enorm de culori metalice, întinse una-ntr-alta.”

Aspecte observate: Ce exprimă enunțul? Detalii/caracteristici ale păunului; Cum este exprimat? Frecvența grupurilor nominale (ex. capul albastru lucios)

• „Într-o vară, […] mama s-a trezit pe neașteptate cu niște bani, nu mulți, moștenire. Vara aceea a prefăcut-o într-o gală a filmelor, câtă vreme ne-au ajuns banii, mergeam de câte două – trei ori pe săptămână la grădină, vedeam un film, și mâncam după aceea.”

Aspecte observate: Ce exprimă enunțul? Evenimente din viața familiei, petrecute într-un anumit moment; Cum este exprimat? Frecvența verbelor care insisită asupra acțiunii („mergeam”, „vedeam”, „mâncam”); repere ale timpului și locului evenimentelor („Într-o vară”, „vara aceea”, „la grădină”)

Fragmentul dat este specific textului descriptiv.

Fragmentul dat este specific textului narativ.

Pentru rezolvare …

Te poți referi la…

Prezintă, în cel puțin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul din Solenoid de Mircea Cărtărescu și fragmentul extras din Bulevardele vieții de Sanda Golopenția.

1. am enunțat o legătură a celor două texte, prin referire  la idei, temă, experiențe trăite, protagoniști, mesaj, semnificații;

2. am explicat ceea ce am enunțat despre cele două texte: Cum este ilustrat aspectul enunțat în cele două texte? Cine comunică? Cum comunică?

3. am redactat răspunsul în cel puțin 30 de cuvinte;
4. am verificat respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

Am folosit ciorna, apoi am redactat forma finală pe foaia de examen!

relația mamă – copii, evocarea copilăriei, universul citadin, plimbarea în parc cu mama etc.

rememorare; tonul nostalgic; emoții puternice; experiențe cu efect puternic asupra copilului și vii, intacte în memoria adultului etc.  

Pentru rezolvare …

Răspuns

Crezi că lectura cu voce tare te face să înțelegi mai bine ceea ce citești? Motivează-ți răspunsul, în 50 – 90 de cuvinte, valorificând textul 2.

1.am formulat un răspuns la întrebarea Crezi că lectura cu voce tare te face să înțelegi mai bine ceea ce citești?

2. am scris un text în care sunt evidențiate aspecte ale textului argumentativ ( justificarea răspunsului meu ( Pe ce mă bazez când răspund astfel la întrebarea dată?) conectori logici- deoarece/ pentru că; de aceea, cu toate acestea, în acest sens etc.);

3. am dezvoltat ideea enunțată de mine /am motivat răspunsul meu valorificând ideile din textul 2 (Ce aspecte ale textului am în vedere când justific răspunsul meu?);

Notă! Nu este necesară formularea unei concluzii/ eventuala formulare a unei concluzii nu se depunctează.

4. am redactat răspunsul cu respectarea limitei de cuvinte (cel puțin – 50; cel mult -90);

5. am verificat respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

Am folosit ciorna, apoi am redactat forma finală pe foaia de examen!

Exemplu: Cred că lectura cu voce tare este o strategie  eficientă i pentru a înțelege text citit la școală,  acasă sau în alt context.

Beneficiile pe care mi le aduce lectura cu voce tare: un model de lectură și de comunicare oferit de profesorul / părintele meu pentru că…. etc; mă pot concentra asupra mesajului și pot reține mai ușor informații din text, dacă…..; îmi formez un comportament de bun acultător pentru că…;  asociez ușor tonul, intonația cu sentimente/, impresii generate de text /idei importante etc.

mama – un model, o lectură, care îi capta și îi emoționa pe copii –                   „ Citea cu o voce plină și caldă”; „Am adormit de multe ori ascultând, citite de ea, basmele lui Ispirescu sau pe cele ale fraților Grimm, pe care le știam, la un moment dat, pe dinafară.”

lectura instructivă, educativă,  modalitate atractivă pentru copii de a învăța, de a reține  „alegea viu textele care să ne rămână în minte.” etc.

Pentru rezolvare …

Asociază cu un alt text literar fragmentul din Solenoid de Mircea Cărtărescu, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o asemănare și o deosebire dintre ele.

• am recitit  textul dat (textul 1);
• m-am concentrat asupra unui aspect care mi-a atras atenția: idee, temă, personaje, mesaj, simboluri, păreri etc.;
• am numit textul din lectura proprie;
• am enunțat asemănarea dintre cele două texte, prin referire la aspectul ales;
• am dezvoltat ideea, oferind detalii din cele două texte care justifică asemănarea
• am  enunțat o deosebire dintre cele două texte, în funcție de aspectul ales;
• am dezvoltat ideea, oferind detalii din fiecare texte care justifică deosebirea (În textul…..; În schimb, textul….)
• am redactat răspunsul cu respectarea limitei de cuvinte (cel puțin – 50; cel mult -100);
• am verificat respectarea normelor de ortografie și de punctuație.

Am folosit ciorna, apoi am redactat forma finală pe foaia de examen!

Exemple de texte literare cu care fragmentul din Solenoid de Mircea Cărtărescu poate fi asociat:

Amintiri din copilărie de Ion Creangă (universul copilăriei);

„Cireșarii” de Constantin Chiriță (universul copilăriei);

Inocenții de Ioana Pârvulescu – relația părinți – copii;

Crăciunozaurul de Tom Fletcher (dorința personajului principal de a avea un dinozaur se aseamănă cu dorința eroului din textul 1 de a avea o bicicletă; relația strânsă a băiatului cu unul dintre părinți);

8 povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu (universul citadin, Bucureștiul,  evocarea copilăriei) etc.

Atenție! În rezolvarea acestei cerințe este importantă experiența ta de lectură.

Pentru rezolvare …

Răspuns

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care conține doar cuvinte cu vocale în hiat este:
a) două, bucătăria.
b) lucios, suiseră.
c) prețios, lecțiile.
d) scria, crainic.

1.mi-am actualizat cunoștințele despre grupurile vocalice: diftog, triftong, hiat;
2.am despărțit cuvintele în silabe;
3. am selectat cuvintele în care am observat două vocale în silabe alăturate: pre-ți–os; lec-ți-i-le.

c

Pentru rezolvare…

Răspuns

Scrie în casetă litera corespunzătoare răspunsului corect. Seria care conține doar cuvinte derivate este:
a) „bețigaș”, „pământului”.
b) „călușei”, „copacilor”.
c) „douăzeci”, „limpezit”.
d) „vaporaș”, „vișinie”

1. mi-am actualizat cunoștințele despre cuvintele derivate, formate de la un cuvânt de bază;
2.mi-am amintit procedeul derivării în limba română:  adăugarea la rădăcină (partea fixă din cuvântul de bază) a prefixelor și/sau a sufixelor (sunete/grupuri de sunete așezate înaintea sau după rădăcină);
3. am citit toate cuvintele și am verificat care dintre acestea sunt formate prin derivare de la un cuvânt de bază:  „bețigaș” (băț+ sufix), „călușei” (cal+sufix), „vaporaș” (vapor+sufix), „vișinie” (vișină+sufix);
4.am ales varianta în care ambele cuvintele sunt derivate.

d

Pentru rezolvare…

Răspuns

Rescrie secvența „Dănuț îmi spunea odată cât îi lipsesc, și acum, clipele”, înlocuind cuvintele subliniate cu sinonimele acestora adecvate contextului.

1. mi-am actualizat cunoștințele despre sinonime: cuvinte cu formă diferită și sens asemănător;
2. am citit atent secvența pentru a identifica sensul cuvintelor subliniate;
3. am notat pe ciornă sinonimele fiecărui cuvânt:
Ex. „spunea”- zicea, mărturisea, declara; „odată”- cândva, odinioară;
4. am rescris secvența pe foaia de examen, înlocuind cuvintele date cu oricare dintre sinonimele notate de mine.

Ex.: Dănuț îmi zicea cândva cât îi lipsesc, și acum, clipele…

Pentru rezolvare…

Răspuns

Transcrie, din fragmentul de mai jos, trei verbe la timpuri diferite ale modului indicativ, precizându-le: „Cu Dănuț și cu mine, mama a dezghiocat vreme de câțiva ani sintaxa unor propoziții pe care le alegea voit cât mai întortocheate, deprinzându-ne cu plăcerea rostuitului lor limpezit. Limba română de la ea o știu, la cuvinte, de la ea am învățat să visez.”

1. mi-am actualizat cunoștințele despre timpurile modului indicativ (acțiune reală, sigură) : prezent, imperfect, perfect compus, mai- mult- ca perfect, perfect simplu, viitor, viitor anterior;

2. am citit atent secvența și am notat pe ciornă verbele la modul indicativ: „a dezghiocat”, „alegea”, „știu”, „am învățat”;

3. am identificat timpul pentru fiecare verb: „a dezghiocat”- perfect compus (acțiune trecută, desfășurată anterior momentului comunicării și încheiată; formă cu auxiliarul a avea – „a”), „alegea”- imperfect (acțiune din trecut, desfășurată anterior momentului comunicării, într-un interval de timp), „știu”- prezent (acțiune desfășurată în momentul comunicării), „am învățat”- perfect compus;

4. am scris pe foaia de examen cele trei verbe la moduri diferite.

Ex.:„a dezghiocat”/ „am învățat”-  perfect compus;  „alegea”- imperfect; „știu”- prezent 

Pentru rezolvare…

Răspuns posibil

Completează cu o propoziție enunțul „N-am avut niciodată o bicicletă a mea.”, precizând raportul sintactic din fraza astfel obținută.

1. mi-am actualizat cunoștințele despre următoarele noțiuni: frază; raport de coordonare prin juxtapunere, prin folosirea conjuncțiilor coordonatoare (copulative, disjunctive, adversative, concluzive); raport de subordonare prin folosirea conjuncțiilor suboedonatoare, a pronumelor și adjectivelor pronominale relative, nehotărâte, a adverbelor relative
2. am completat cu o propoziție corespunzătoare, care să aibă legătură de sens cu propoziția dată;
3. am verificat elementul de legătură dintre cele două propoziții;
4. am precizat tipul de raport sintactic în funcție de elementul de legătură folosit;
5. am scris fraza pe foaia de examen și am precizat raportul sintactic.

N-am avut niciodată o bicicletă a mea care să îmi placă.- raport sintactic de subordonare;
N-am avut niciodată o bicicletă a mea, dar mi-am dorit una./ N-am avut niciodată o bicicletă a mea, deci nu mi-am împlinit visul.- raport sintactic de coordonare;

Pentru rezolvare…

Răspuns posibil

Alcătuiește un enunț interogativ în care cuvântul „bicicletă” să fie complement prepozițional și un enunț asertiv în care același cuvânt să fie atribut.

1. mi-am actualizat cunoștințele despre tipurile de enunț: asertiv (oferă informații, notat cu punct la final), interogativ (solicită informații, este o întrebare, notat cu semnul întrebării la final);
2. mi-am actualizat cunoștințele despre complementul prepozițional  (regentul este un verb/un adjectiv/un adverb/o interjecție; realizat printr-un grup format din prepoziție+ substantiv) și atribut (regentul este un substantiv/un pronume/un numeral)

Ați vorbit ieri despre noua bicicletă?/  V-ați amintit și de acea bicicletă din copilărie?

Discuția despre bicicletă s-a încheiat./ Plimbarea cu vechea bicicletă a fost o plăcere. 

Pentru rezolvare…

Răspuns

Rescrie enunțul de mai jos, preluat din comentariul unui copil, corectând greșelile de orice fel.
Îi mulțumesc dragei mele mame că, am avut multe succesuri ca și elev și că a avut răbdare să repete din nou cu mine fiecare lecție neânțeleasă.

• am citit  atent enunțul și am urmărit greșelile de orice natură: punctuație, ortografie, exprimare;
• am notat forma corectă  de genitiv- dativ a adjectivului (dragii, nu dragei);
• am eliminat virgula după conjuncția „că”
•  am precizat forma corectă de plural (succese, nu succesuri);
•  am înlocuit forma nepermisă „ca și” cu forma corectă „ca”;
•  am corectat pleonasmul „să repete din nou”;
•  am scris cu „î” adjectivul „neînțeleasă”, deoarece este forma negativă de participiu a  verbului „a înțelege”.

Îi mulțumesc dragii mele mame că am avut multe succese ca elev și că a avut răbdare să repete cu mine fiecare lecție neînțeleasă.)

Pentru rezolvare…

Răspuns posibil

Scrie, în 100 – 150 de cuvinte, rezumatul textului 1.
În alcătuirea rezumatului:
− vei formula ideile importante, dovedind înțelegerea textului; − vei prezenta evenimentele în succesiune logică; − vei respecta regulile unui rezumat.

1. Am recitit textul 1 pe paragrafe. 
2.Am formulat ideile importante și am menționat toate personajele.
3.Am prezentat evenimentele în succesiunea logică.
4. Am prezentat evenimentele în succesiunea logică.
5.Am respectat regulile unui rezumat:

• Am utilizat persoana a III-a și am eliminat dialogul.
• Am prezentat ideile cu propriile cuvinte, fără utilizarea citatelor.
• Am utilizat verbele la prezent și la perfect compus.
• Am utilizat verbele la prezent și la perfect compus.
• Am folosit un ton neutru/obiectiv.

Ideile importante din textul 1 sunt:

Băiatul își dorește foarte mult să meargă cu bicicleta.

Copilul  își petrece o zi de vară în Herăstrău, alături de mama sa.

În timpul plimbării în parc, are ocazia de a merge cu bicicleta.

Această întâmplare i-a rămas întipărită în memorie.

Redactarea rezumatului:

1.Am marcat corect paragrafele și m-am încadrat în numărul maxim de cuvinte (cel puțin 100 de cuvinte, cel mult 150 de cuvinte).
2. M-am exprimat coerent.
3. Am folosit corect cuvintele, astfel încât să redau exact ideile sau noțiunile exprimate.
4. M-am exprimat corect din punct de vedere gramatical și ideile sunt clare.
6. Am respectat normele de ortografie și de punctuație.
7. Am scris citeț.

Am folosit ciorna, apoi am redactat forma finală pe foaia de examen!

Atenție! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 100 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.

Rezumatul nu este precedat de titlu sau de motto.